Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 25201

    

Învățământul superior de stat va primi, în 2018, peste 4,1 milioane lei, potrivit proiectului de buget, schițat de ministrul Educației, Liviu Marian Pop, pe pagina sa de facebook.

„Învățământul superior de stat – TOTAL 4.176,1 milioane lei din care:

Finanţarea de la bugetul de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educaţiei Naționale și instituţia de învăţământ superior respectivă, după cum urmează:

a) contract instituţional pentru finanţarea de bază, pentru fondul de burse şi protecţie socială a studenţilor, pentru fondul de dezvoltare instituţională, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii 
• finanțarea de bază a crescut de la 2.755,6 mil lei la 3.318,3 mil lei, o creștere de aprox. 562,7 mil lei, se asigură creșterile salariale stipulate în Legea nr. 153/2017.
• burse studenți: 659,1 mil lei;
• transport studenți: 27,3 mil lei;

b) contract complementar pentru finanţarea reparaţiilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masă (cămine și cantine studențești).
- subvenții pentru cămine cantine de la 144,2 milioane lei în anul 2017 la 171,4 milioane lei în anul 2018.

Cheltuieli de capital în sumă de 50 milioane lei pentru finanțarea lucrărilor de investiții aferente obiectivelor de investiții în continuare de la instituțiile de învățământ superior și de la unitățile de învățământ din subordinea MEN.

La acestea se adaugă cheltuielile din veniturile proprii ale instituțiilor și unităților din subordinea/coordonarea MEN în sumă de 2.433,2 milioane lei, care cuprind și cheltuielile din sold în sumă de 200 mil lei.

II. Bugetele locale - Sume defalcate din TVA

• Programul pentru școli al României – 278,3 milioane lei.
• Elevii cu cerințe educaționale speciale – 118,4 mil lei.

Se asigură finanțarea de bază pentru învățământul particular și confesional acreditat – 178,6 mil lei.

A fost emisă OUG nr. 92/2017 privind acordarea unui suport alimentar pentru elevii din 50 de unități de învățământ – în sumă de 17,6 mil lei.

- Finanțarea cheltuielilor privind pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor și a cheltuielilor cu bunuri și servicii a unităților de învățământ preuniversitar de stat în sumă de 1.190 milioane lei“, a precizat Pop pe pagina sa de Facebook.

Cum era de așteptat, comentariile n-au întârziat să apară nici de această dată, cele mai multe dintre ele contestând modul în care au fost alocați banii.

Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 26354

    

Deși au fost contemporani cu ultimul rege al României, elevii știu foarte puține lucruri despre Mihai I. Paradoxal, cele mai multe informații sunt aduse acestor copii post-mortem, în aceste zile în care cel de-al patrulea monarh pe care l-a avut țara noastră este condus pe ultimul drum.

Forțat să abdice, cu arma pe masă, Regele Mihai a avut parte de o serie de nedreptăți pe care comuniștii i le-au adus și după exil. Și asta pentru că imaginea regelui și a regalității trebuia să fie cumva șterse sau puse într-o lumină nefavorabilă. Ceea ce-au și reușit prin inventarea cunoscutei povești a vagoanelor cu aur și tot felul de bogății cu care Regele ar fi plecat din țară. Însuși monarhul povestea într-un interviu acordat după anii ’90 cum i s-a impus un număr de valize cu care să părăsească țară, iar fiecare bagaj i-a fost luat la puricat, tocmai de teama să nu aibă cine știe ce valori. Însă, în momentul în care a fost escortat spre trenul exilului, coloana de mașini care l-au însoțit a fost una impresionantă, pentru a induce mulțimii că a luat cu el o mulțime de lucruri.

De nedreptăți a avut parte însă și după anii ’90, doar că aceste episoade au fost intens mediatizate, iar cenzura n-a mai avut puterea din perioada comunistă.  

Ce învaţă elevii din România despre Regele Mihai? Mai nimic.

Pe www.adevarul.ro, apar câteva dintre confesiunile celor care au fost privați de informațiile complete și reale despre ultimul rege al României. „Am 21 de ani şi am terminat liceul în anul 2015, la profilul de filologie, una dintre probele de la Bacalaureat fiind istoria. În patru ani de liceu pe care i-am făcut în oraşul meu natal, Brăila, am învăţat maxim trei fraze despre regele Mihai. Am învăţat că a fost regele României, că a fost moştenitorul lui Carol, şi că în `44, în timpul războiului, a întors armele şi a aliat România cu ruşii. Nu, nu ştiam că era regele României şi când eu eram licean. Cum poţi tu sistemule, să nu scrii un capitol despre regele Mihai, în cartea de istorie?“, se confesa un tânăr în data de 5 decembrie, ziua când a murit Regele Mihai. „Astăzi pot spune că mă găsesc poate ruşinat că nu ştiu cine a fost regele Mihai, şi în timp ce trec prin primele trei pagini de Google şi prin toate secţiunile Wikipedia, îmi dau seama că nu sunt singurul. Sunt unul dintre zecile de mii de absolvenţi anuali ai sistemului de învăţământ românesc, care iese din şcoală aproape la fel de dezinformat, după ce a vânat prezenţe şi note timp de 12 ani. Dar am diplomă“, a mai scris acesta, citat de sura precizată mai sus.

Printre mărturii se găsesc și cele ale unor profesori care au avut puterea să recunoască lecțiile eronate de istorie predate elevilor: „Le-am spus copiilor că Regele Mihai a vândut, că a plecat cu vagoane de aur şi sărăcul nu a plecat. Dar aşa am fost învăţaţi. Şi, din păcate, cum am căzut eu în plasă au căzut mulţi. Şi astăzi sunt rătăciţi. Şi din cauza aceasta, noi nu l-am apărat atunci când a fost alungat, după Revoluţie. Şi regret enorm că dacă s-ar fi aşezat lucrurile aşa cum trebuia, pentru că abdicarea lui a fost ilegală, şi Constituţia din 1923 ar trebui să fie astăzi în viaţă, sigur, cu mici adăugiri şi cu rectificări pentru prezentul pe care îl trăim, dacă acest lucru ar fi fost posibil, eu vă garantez că aveam altă clasă politică“, a mărturisit un profesor de istorie.

Rămâne de văzut, dacă după aceste zile, în care Regele Mihai reprezintă un „subiect bun“ pentru toată presa, interesul pentru el, pentru ceea ce a fost, ceea ce făcut, pentru istoria reală vor fi la fel de mare.

Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 22033

    

Avea șapte luni, se afla abandonată într-un centru de plasament și era o mână de carne și suflet „biciuită“ de probleme de sănătate. Viitorul era sumbru pentru Iulia Vîlcu. Nu știa ce este îmbrățișarea unui părinte. De existența ei nu se bucura și nu-i mulțumea lui Dumnezeu nimeni. Un suflet părăsit care nu putea nici măcar să plângă.

Dar Dumnezeu a lucrat, de această dată, prin mâinile asistentului maternal Maria Manta (62 ani), din Câmpina, căreia i-a fost dată Iulia.

Maria Manta s-a îndreptat către această meserie după ce-a rămas fără serviciu. Avea un băiat de crescut, care atunci avea zece ani, iar alternativa pe care-a văzut-o ca să scape de aceste probleme a fost acest gen de asistență. Primul copil de care a avut grijă i-a fost luat după un an, când părinții biologici și-au adus aminte de el. „Am suferit mult după Marinică al nostru. Băiatul meu și noi am plâns mult după acest copil. Sper să-i fi fost și să-i fie bine în familia naturală“, ne-a mărturisit femeia.

„Ea este surioara mea!“

La puțin timp a venit întâlnirea cu Iulia. „Avea șapte luni și 2,5 kilograme. În fișa medicală scria că are probleme simple. Când a văzut-o medicul de familie mi-a spus că situația e mai dificilă decât mi-a fost prezentată. Dar Teo, fiul meu, mi-a spus ferm că «mami, ea este surioara mea»! Și așa a rămas“, ne-a povestit Maria Manta.

Din asistent maternal, care își dorea o ocupație care să-i asigure un venit sigur lunar, femeia s-a transformat în MAMĂ pentru Iulia, o mamă care luptă pe toate fronturile pentru a-și vedea copilul bine. A luat doctorii și spitalele la rând, s-a împrumutat de unde a putut și a mers din datorie în datorie, până în prezent, pentru a-și vedea fata bine. „A fost diagnosticată cu multe. Am dosare întregi cu fișe. Avea întârziere în dezvoltare, tetrapareză spastică, scolioză, mâinile au tendința de a se face «aripi de pui», are probleme și cu ochii... A avut și am avut, împreună, multe de pătimit“, ne-a spus Maria Manta. 

Până la doi ani, Iulia n-a mers, n-a vorbit. Momentul în care s-a ridicat și a pășit a fost primit cu multă bucurie, fiind o primă victorie a fetei în lupta cu problemele de sănătate. Au început să iasă și cuvintele. „Era sărbătoarea «Sfântului Gheorghe» și era lângă pat când am auzit-o spunând TA-TA. Iar, de atunci, și-a dat dat drumul și la vorbă“, ne-a povestit Maria Manta.

Au continuat însă și nesfârșitele și costisitoarele drumuri la spitale. Are, până acum, șapte operații. Toate au fost o punte de încercare pentru că au fost intervenții dificile. Dar au trecut…

Pentru Iulia, nu durerea fizică a fost cea mai cruntă, ci cea a pierderii, în urmă cu opt ani, a tatălui ei și, recent, cea a bunicului. Pentru că a pierdut suflete care au acceptat-o și-au iubit-o necondiționat.

Pasiuni și rezultate

În ciuda handicapului fizic, luptătoare noastră este un copil isteț, un copil care are pasiuni, care are visuri. A fost dată, la vârsta de opt ani, la o școală normală, iar din clasa a V-a și-a descoperit o primă pasiune: Limba Germană. Deși la început a privit-o ca pe-o încercare greoaie, cu ajutorul meditațiilor, a pregătirii intensive, Germana a devenit a doua limbă pe care o vorbește fluent. A mers la concursuri, la olimpiade, iar rezultate au fost printre cele mai bune. Și-ar fi dorit să urmeze liceul la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu“ Câmpina, acolo unde a învățat în anii de gimnaziu, dar matematica i-a pus bețe-n roate. Este acum elevă, în clasa a IX-a, la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu“ din Breaza.

Îi place școala, are note foarte bune, este ajutor de bază pentru profesoara de Informatică, dar îi este greu cu naveta. În primele săptămâni, mama ei mergea s-o ducă și s-o ia de la școală. „Iulia are și scolioză, nu poate ridica, trebuie să nu fie lovită, iar în înghesuială orice era posibil. Eu făceam patru: două dimineața, alte două când termina programul. Ea avea gratuitate, dar eu nu. Așa că ne-am grupat vreo trei părinți și am negociat cu un taximetrist să meargă să-i ia și să-i aducă de la școală, iar fiecare plătim câte 15 lei/zilnic“, ne-a mai spus mama Iuliei.

Poate că nu este o sumă mare, dar când ai o pensie de 1100 lei, din care pe jumătate ți-e pusă poprire pentru că de-a lungul timpului ai cheltuit averi prin spitale și la medici, iar datoriile acumulate sunt peste 20.000 lei, când cheltuielile casei se ridică la câteva sute de lei, orice ban contează. „Luna trecută am rămas cu 100 de lei din pensie, după ce mi-au fost oprite toate restanțele: poprire, impozite. Mai sunt cei 600 de lei pentru plasamentul Iuliei, 200 de lei alocația ei și când și când bursa socială. Îl am și pe băiatul meu la București și, recent, s-a ales și el cu hepatita B. Dar în ciuda problemelor pe care le are, ne ajutăm cu 50, 100 lei, cum avem, cum putem“, ne-a declarat femeia. Ca să nu le vină facturile prea ridicate, în casă țin centrală pe 16-17 grade…

Iar Iulia mai are nevoie de multe: ședințe de recuperare la un bazin de înot, noi analize, încălțăminte specială  etc.

A doua viață

În această familie, în urmă cu 16 ani, Iulia s-a născut a doua oară și aici a început, cu aliați de nădejde să înfrunte toate greutățile. Aici i s-a dat liber la a visa, la a-și dori. Nu poate să facă sport, dar este fan Dinamo. Îi place la nebunie Alina Eremia, iar acest lucru se vede din pereții tapetați cu postere ale artistei, cu revistele care o au pe copertă. Și-ar dori s-o cunoască, s-o îmbrățișeze, să-i spună că a savurat pe nerăsuflate lecturile recomandate de ea pe paginile de socializare, să cânte împreună piesele pe care le știe integral… Și-l așteaptă pe Moș cu un brad înalt, de peste doi metri, în care, conform tradiției familiei, ea să pună vârful. Iar sub brad și-ar dori un laptop, pentru că, în prezent, se chinuie cu un calculator pe care-l are de când era fratele ei adolescent. Dar cel mai mult ar bucura-o un bilet la unul dintre concertele Alinei Eremia.

I-ar plăcea să mediteze copii la Germană, să se pregătească astfel și pentru ceea ce vrea să devină mai târziu – profesoară -, iar din banii obținuți să-i reînnoiască bucătaria mamei ei: „Își dorește cratițe noi, veselă nouă, dar mereu spune…«altă dată, nu-s o prioritate»“.

Și-ar dori să nu-și mai vadă mama suferind. „Ea este TOTUL pentru mine. Ea și Teo sunt familia mea! Ce dacă n-avem același sânge și același nume…Mama este omul care știu că este lângă mine, știu că este acolo când am nevoie de ea, când vreau să vorbesc cu ea. Este MAMA și este îngerul meu păzitor, dar aici, pe Pământ!“, ne-a mărturisit Iulia, încercând să-și ascundă emoțiile.

Maria Manta este un OM care ne oferă o lecție de viață. A luptat și luptă pentru un copil care nu este al în ei, în acte, dar pentru care are aceeași iubire ca pentru propriul fiu. Poate că este momentul să-i întoarcem, cu mica noastră măsură, răsplata pentru faptul c-a salvat un suflet, că l-a redat societății atât de frumos!

Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 26690

    

Românii din Ucraina vor putea studia, în continuare, în limba maternă, în urma unui nou protocol de colaborare ce urmează a fi încheiat între ministerele Educației din cele două state. În baza aceluiași document, și ucrainienii din România vor putea să învețe în limba natală. Printr-un memorandum adoptat în ședința de joi, 14 decembrie, Executivul a oferit mandat Ministerului Educației Naționale să negocieze cu Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina un nou protocol de colaborare pentru anii de învățământ 2017-2018, 2018-1019 și 2019-2020. 

În cadrul negocierilor sunt avute în vedere acordarea de burse de studii, stagii de specializare pentru perfecționarea cunoștințelor de limbă și literatură română și respectiv, de limbă și literatură ucraineană, în instituțiile de învățământ superior, stagii de formare pentru cadrele didactice care predau în limba română și respectiv limba ucraineană șischimburi de elevi și studenți pentru participarea la olimpiade internaționale, concursuri, festivaluri, competiții sportive organizate în fiecare din cele două state.

România și Ucraina au mai colaborat în domeniul educației în baza unui protocol de colaborare care a funcționat în anii de învățământ 2008-2009, 2009-2010, 2010-2011. 

Sursa: edu.ro