FaceBook  Twitter  
FaceBook  Twitter  

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

În căutarea viitorilor campioniEste bine cunoscut faptul că sportul este factorul principal care asigură o minte sănătoasă într-un corp sănătos. Și, totodată, sportul este și cel mai bun ambasador al României din ultimele decenii. În căutarea viitorilor performeri, dar și pentru promovarea mișcării încă de la vârste fragede, a fost conceput și lansat  programul naţional „Campionii României în școală, liceu și universitate”.

La evenimentul care a avut loc la Palatul Victoria au fost prezenți mai mulţi campioni olimpici, mondiali și europeni, alături de membri ai Guvernului. Proiectul îşi propune să readucă elevii şi studenţii pe terenurile de sport și, totodată, dintre aceștia să fie triați cei care au veleități pentru performanță.

 „Un titlu olimpic sau mondial nu se poate cumpăra, cere, și nu se vinde la magazin. Îl obţii prin forţele proprii”, a spus Andreea Răducan, fostă campioană olimpică la gimnastică.

Printre cei prezenți, s-a numărat și fostul campion olimpic la caiac canoe, Ivan Patzaichin, care a precizat că alegerea pe care a făcut-o în domeniul sportului s-a datorat unui adolescent de 16 ani.  „Şi eu am avut modele, un puști de 16 ani. Am avut trei campioni mondiali din sat și am zis: dacă ei au ieșit, eu de ce să nu ies? Am plecat să devin campion. Deși n-a fost chiar atât de simplu”, a spus Patzaichin.

În ultima vreme, tot mai mulți antrenori se plâng de faptul că le este din ce în ce mai greu să facă selecțiile din rândul elevilor.  Cauzele sunt diverse, iar printre care se numără scutirile medicale, obezitatea și inclusiv refuzul părinților de a-și lăsa copiii să urmeze calea sportului de performanță.

FaceBook  Twitter  

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pe site-ul Ministerului Educației te aștepți să găsești informațiile cel mai CORECT scrise, din toate punctele de vedere. Dar se pare că așa cum este liderul, la fel sunt și unii subalterni. Cel puțin, cei care se ocupă de partea de comunicare și care n-au învățat că o cacofonie tot cacofonie rămâne chiar dacă utilizează (INCORECT) virgula pentru despărțirea sunetelor deranjante sau că substantivul „copil“ se scrie cu trei „i“ la pluralul articulat.  

Ministrul gafează din nou

Ambele greșeli pot fi remarcate în comunicatul „Educația de calitate sprijină copiii din mediul rural să nu abandoneze școala“ de pe site-ul Ministerului Educației, publicat joi, 23 noiembrie.

Astfel, în fraza „La nivelul învăţământului preşcolar s-a observat o creştere a participării la educaţie a copiilor de vârste mici (de la 65% la 86% în cazul copiilor de 3 ani), rata de cuprindere cea mai mare fiind specifică, copiilor de 4 şi 5 ani ca urmare a implementării clasei pregătitoare“, specialistul în Comunicare a considerat că poate transpune și în scris o practică des utilizată în limba vorbită pentru evitarea unei cacofonii. În ambele situații avem de-a face cu o greșeală care este cu atât mai mare în varianta scrisă, deoarece, așa cum am învățat cu toții încă din școala generală, aceasta este partea îngrijită a unei limbi.

În ceea ce privește scrierea incorectă a pluralului articulat al substantivului „copil“, aici putem remarca o repetiție a gafei gramaticale. Greșeala apare, surpriză!!!, tot în discursul scris al ministrului Pop (vezi captura de ecran), așa cum s-a întâmplat și data trecută și când întrebările jurnaliștilor referitoare la scrierea corectă a acestui cuvând l-a pus pe demnitar la încercări de netrecut!

FaceBook  Twitter  

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Aproape 400.000 de copii din România sunt în afara sistemului educațional. Cifra îngrijorătoare este rezultatul studiului elaborat de Institutul de Științe ale Educației și UNICEF, conform căruia opt elevi din 10, în vârstă de 15 şi 16 ani, finalizează învățământul obligatoriu, în timp ce doar șapte elevi din 10 termină liceul sau învăţământul profesional. Unul din patru tineri de vârstă corespunzătoare nu mai continuă studiile după clasa a VIII-a sau după ce au reuşit să finalizeze învăţământul obligatoriu de 10 ani.

 

În acest context, Ministerul Educației Naționale și UNICEF în România au lansat joi, 23 noiembrie, studiul „O privire asupra participării la educație folosind analiza pe cohortă”.

Analiza pe cohortă este focalizată pe o generaţie care parcurge un întreg ciclu şcolar și oferă o imagine de mai mare acurateţe cu privire la dimensiunea fenomenului de abandon în unităţile de învăţământ și categoriile de elevi care sunt în prezent cele mai afectate. În ultimii ani, deși abandonul pe cohortă se reduce în cazul tuturor ciclurilor de învăţământ, se constată că o proporţie mai mare de copii nu participă la educaţie ca urmare a condiţiilor de dezavantaj familial, economic, social, de unde rezultă o rată netă ajustată de cuprindere mai mică, dar un nivel mai scăzut al abandonului înregistrat pe parcursul unui ciclu, conform edu.ro.

La nivelul învăţământului preşcolar s-a observat o creştere a participării la educaţie a copiilor de vârste mici (de la 65% la 86% în cazul copiilor de trei ani), rata de cuprindere cea mai mare fiind specifică preșcolarilor de patru și cinci ca urmare a implementării clasei pregătitoare.

Raportul de faţă este important pentru că aduce, în mod riguros şi documentat, o imagine de profunzime privind abandonul şcolar. Am speranţa ca rezultatele şi concluziile incluse aici să fie analizate nu doar de factori de decizie de la nivel naţional, ci şi de cele de la nivel judeţean şi local, pentru că rezolvarea provocărilor curente privind participarea la educaţie a copiilor ţine de un context specific. Numai cu implicarea şi sprijinul actorilor locali relevanţi vom putea sprijini în mod real copiii şi tinerii în risc, iar aceste măsuri trebuie în mod sistematic urmărite. Dacă indicatorii privind participarea la educaţie se vor îmbunătăţi, vom şti că aceste măsuri funcţionează cu adevărat”, a declarat Liviu Marian Pop, ministrul Educației Naționale.

Deși se înregistrează o reducere semnificativă a decalajului dintre mediul urban și rural, se menține diferența semnificativă dintre cele două medii de rezidență în defavoarea celui rural.

Indiferent de locul unde s-au născut, de abilitate sau dizabilitate, de situația economică a familiei, de gen și etnie, toți copiii au dreptul la educație de calitate. Studiu de față ne arată, pe de o parte, zonele unde s-au înregistrat progrese, iar pe de altă parte unde trebuie să adaptăm politicile publice astfel încât să fie asigurată echitatea și fiecare copil să aibă șanse egale. Modelul nostru din Bacău demonstrează eficacitatea serviciilor integrate pentru copii și impactul educației incluzive de calitate”, a spus Pieter Bult, reprezentant UNICEF în România, conform sursei citată mai sus.

FaceBook  Twitter  

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 

Nu mai este de mult o noutate că România reprezintă un principal furnizor de materie cenușie pentru statele din toată lumea. Cu toate acestea, în loc să găsească modalități prin care tinerii cu potențial intelectual peste medie, pregătiți la facultățile de la noi, să fie stimulați rămână și să profeseze în țară, guvernanții vor să recurgă la măsuri de constrângere a acestora.

Astfel, reprezentanții Ministerului Educației Naționale (MEN) intenționează să pună în dezbatere măsuri care să le impună absolvenților de studii superioare, care sunt admiși pe locuri subvenționate de la bugetul de stat, să lucreze în România o perioadă egală cu cea a studiilor superioare.

O astfel de propunere a fost lansată, încă din luna februarie, de Academia Română și inclusă în "Strategia de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani". Prin această obligativitate, membrii Academiei sușțin că prin munca prestată în țară, tinerii vor restitui astfel banii cheltuiți de stat pe anii de facultate.

Reacțiile celor care vor să plece peste hotare pentru a profesa nu au întârziat să apară, aceștia precizându-le atât academicienilor, cât și guvernanților că astfel de măsuri se încadrează în categoria „practicilor totalitare”, iar atât cât România este stat membru UE, absolvenții de studii universitare au dreptul de a se agaja oriunde în spațiul european.   

O astfel de măsură ar putea fi inclusă într-un contract de studii pe care studenții de pe locurile bugetate ar trebui să-l semneze la începerea studiilor, după cum se arată într-un document al Ministerului Educației, publicat de profit.ro (vezi foto jos).

Dacă voi ne nu vreți, noi vă obligăm!

 

FaceBook  Twitter  

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cinci premii au fost câștigate de olimpicii români, la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, organizată anul acesta în Thailanda, în perioada 12-20 noiembrie. Lotul României a obţinut două medalii de argint, două medalii de bronz şi o menţiune.  

Lotul României la Olimpiada de astronomie 2017

Elevii premiați sunt de la colegii de prestigiu din București, Constanța, Suceava și Brăila.

Medaliile de argint au fost adjudecate de Radu Andrei (clasa a XI-a/ Colegiul Național „Nicolae Balcescu” din Brăila) şi Robert-Gabriel Păşcălău (Colegiul Național „Mircea cel Bătran” din Constanța). 

Andrei-Horațiu Eftime (clasa a XI-a/ Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din București) și Paul-Florin Rebenciuc (clasa a IX-a/ Colegiul Național „Ştefan cel Mare” din Suceava) au fost medaliați cu bronz, în timp ce George-Pantelimon Prodan (clasa a XI-a/Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța) a fost distins cu mențiune.

Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cristian Pîrghie (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava) și prof. dr. Petru Crăciun (inspector de specialitate la ISJ Suceava). De asemenea, a fost prezent ca observator științific și prof. Victor Păunescu (Colegiul Național „Octav Onicescu” din Bucureşti. 

Reușita tinerilor români este cu atât mai mare dacă ținem cont că au fost 219 participanți din 46 de țări.

Sursa foto: edu.ro