Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 42381

    

Programă Simulare Evaluare Națională 2019 - MATEMATICĂ ȘI LIMBA ROMÂNĂ 

VEZI AICI VARIANTE OFICIALE EVALARE NATIONALA LA MATEMATICA 2019

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, aprobată prin OMEN 4431/29.08.2014.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme (pe scurt):

• din capitolul Numere reale  - Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere) ;

• capitolul Funcţii ;
• Sisteme de ecuaţii ;
• Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor și al sistemelor de ecuații;
• din capitolul Proiecții ortogonale pe un plan - Calculul unor distanţe în interiorul corpurilor studiate ;  - Capitolul Calcularea de arii și volume

Citiți detaliat conținutul programei pentru simularea evaluării naționale la Limba și Literatura Română și Matematică - februarie 2016:

Listă conținut Simulare Evaluare Națională 2019 - Limba și Literatura Română și Matematică (.pdf) 

Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 54571

    

Programe Simulare BAC - martie 2018

Programă Simulare BAC Matematică - mate-info - martie 2018

Programă Simulare BAC Matematică - științele naturii - martie 2018

Programă Simulare BAC Matematică - tehnologic - martie 2018

Programă Simulare BAC Limba și Literatura Română

Programă Simulare BAC Informatică  - martie 2018

Programă Simulare BAC Chimie  - martie 2018

Programă Simulare BAC Fizică  - martie 2018

Programă Simulare BAC Biologie  - martie 2018

Programă Simulare BAC Geografie   - martie 2018

Programă Simulare BAC Istorie  - martie 2018

Programă Simulare BAC Logică  - martie 2018

DOWNLOAD: Programă Simulare BAC martie 2018 (este aceeași cu cea din 2016) (.pdf)

Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 28587

    

Uniunea Salvaţi România (USR) a depus, luni, în Parlament o iniţiativă legislativă privind depolitizarea sistemului de învăţământ preuniversitar. Proiectul prevede ca funcţiile de conducere din acest sistem să fie incompatibile cu deţinerea unei funcţii de conducere alese sau numite într-un partid politic.

Aceste discuții nu sunt o premieră. Atât cadrele didactice, sindicaliștii din Educație, cât și părinții au subliniat de nenumărate ori că factorul politic are o puternică influență în cadrul școlii românești. În cele mai multe cazuri, partidul care se află la guvernământ, într-o perioadă sau alta, se regăsește în decizia privind funcțiile de conducere din cadrul Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi al Caselor Corpului Didactic, cât şi al unităţilor de învăţământ din întreaga ţară şi că, în pofida desfăşurării concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii, în continuare există o presiune din partea puterii politice în şcoală, potrivit adevărul.ro.

În argumentarea necesității unui astfel de proiect, USR a amintit și de decizia ministrului Educaţiei, Liviu Pop, luată cu două săptămâni înainte de începerea anului şcolar, de a demite 13 inspectori şcolari generali printr-un fax trimis vineri seară, fără un preaviz.

Uniunea Salvaţi România consideră că depolitizarea funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control din cadrul unităţilor de învăţământ şi inspectoratelor va genera o serie de beneficii în ceea ce priveşte transparenţa decizională, descentralizarea, dar şi creşterea gradului de profesionalizare a managementului didactic, conform sursei citate.

Detalii

Categorie: Știri din educație 2020 - 2021

Accesări: 26463

    

Deși au fost contemporani cu ultimul rege al României, elevii știu foarte puține lucruri despre Mihai I. Paradoxal, cele mai multe informații sunt aduse acestor copii post-mortem, în aceste zile în care cel de-al patrulea monarh pe care l-a avut țara noastră este condus pe ultimul drum.

Forțat să abdice, cu arma pe masă, Regele Mihai a avut parte de o serie de nedreptăți pe care comuniștii i le-au adus și după exil. Și asta pentru că imaginea regelui și a regalității trebuia să fie cumva șterse sau puse într-o lumină nefavorabilă. Ceea ce-au și reușit prin inventarea cunoscutei povești a vagoanelor cu aur și tot felul de bogății cu care Regele ar fi plecat din țară. Însuși monarhul povestea într-un interviu acordat după anii ’90 cum i s-a impus un număr de valize cu care să părăsească țară, iar fiecare bagaj i-a fost luat la puricat, tocmai de teama să nu aibă cine știe ce valori. Însă, în momentul în care a fost escortat spre trenul exilului, coloana de mașini care l-au însoțit a fost una impresionantă, pentru a induce mulțimii că a luat cu el o mulțime de lucruri.

De nedreptăți a avut parte însă și după anii ’90, doar că aceste episoade au fost intens mediatizate, iar cenzura n-a mai avut puterea din perioada comunistă.  

Ce învaţă elevii din România despre Regele Mihai? Mai nimic.

Pe www.adevarul.ro, apar câteva dintre confesiunile celor care au fost privați de informațiile complete și reale despre ultimul rege al României. „Am 21 de ani şi am terminat liceul în anul 2015, la profilul de filologie, una dintre probele de la Bacalaureat fiind istoria. În patru ani de liceu pe care i-am făcut în oraşul meu natal, Brăila, am învăţat maxim trei fraze despre regele Mihai. Am învăţat că a fost regele României, că a fost moştenitorul lui Carol, şi că în `44, în timpul războiului, a întors armele şi a aliat România cu ruşii. Nu, nu ştiam că era regele României şi când eu eram licean. Cum poţi tu sistemule, să nu scrii un capitol despre regele Mihai, în cartea de istorie?“, se confesa un tânăr în data de 5 decembrie, ziua când a murit Regele Mihai. „Astăzi pot spune că mă găsesc poate ruşinat că nu ştiu cine a fost regele Mihai, şi în timp ce trec prin primele trei pagini de Google şi prin toate secţiunile Wikipedia, îmi dau seama că nu sunt singurul. Sunt unul dintre zecile de mii de absolvenţi anuali ai sistemului de învăţământ românesc, care iese din şcoală aproape la fel de dezinformat, după ce a vânat prezenţe şi note timp de 12 ani. Dar am diplomă“, a mai scris acesta, citat de sura precizată mai sus.

Printre mărturii se găsesc și cele ale unor profesori care au avut puterea să recunoască lecțiile eronate de istorie predate elevilor: „Le-am spus copiilor că Regele Mihai a vândut, că a plecat cu vagoane de aur şi sărăcul nu a plecat. Dar aşa am fost învăţaţi. Şi, din păcate, cum am căzut eu în plasă au căzut mulţi. Şi astăzi sunt rătăciţi. Şi din cauza aceasta, noi nu l-am apărat atunci când a fost alungat, după Revoluţie. Şi regret enorm că dacă s-ar fi aşezat lucrurile aşa cum trebuia, pentru că abdicarea lui a fost ilegală, şi Constituţia din 1923 ar trebui să fie astăzi în viaţă, sigur, cu mici adăugiri şi cu rectificări pentru prezentul pe care îl trăim, dacă acest lucru ar fi fost posibil, eu vă garantez că aveam altă clasă politică“, a mărturisit un profesor de istorie.

Rămâne de văzut, dacă după aceste zile, în care Regele Mihai reprezintă un „subiect bun“ pentru toată presa, interesul pentru el, pentru ceea ce a fost, ceea ce făcut, pentru istoria reală vor fi la fel de mare.