Detalii

Categorie: Știri din educație 2024 - 2025

Accesări: 27709

    

Nemulțumiți că procentul negociat pentru Educație, de 6% din PIB, nu va alocat nici în 2018, sindicaliștii amenință cu proteste de amploare la care vor participa atât dascăli, cât și părinți. Într-un comunicat emis de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), se arată că prin nerespectarea alocării a 6% din PIB pentru Educație statul „încalcă legea“, iar lipsa fondurilor pentru investiții în acest sistem nu poate fi tolerată la nesfârșit.

„Cei care conduc această ţară încalcă grav legea care prevede alocarea a 6% din PIB pentru educație. Sistemul de învăţământ din România va primi în anul 2018 un buget în valoare de 27 de miliarde de lei, fără a lua în calcul banii alocați pentru investiții, dar și cu aceștia, este foarte probabil ca în anul 2018 procentul din PIB alocat educației să nu depășească 3,5%. Adică aproape jumătate din cât prevede legea, potrivit căreia sistemul de învăţământ din România ar trebui să aibă un buget de 6% din PIB. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage atenţia Guvernului, Parlamentului, precum şi Preşedintelui României, asupra gravităţii acestei situaţii: AVEM O LEGE CARE NU SE APLICĂ! Este inadmisibil ce se întâmplă, atâta timp cât media europeană a procentului din PIB alocat educației este de 5,4%, iar media în Europa de Est este de 4,7%. (…) Acest lucru ne costă pe toţi: profesori, elevi şi părinţi. Cum să cerem performanţă unui sistem care nu e tratat ca o prioritate naţională, așa cum se clamează? În acelaşi timp, angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar”, susțin sindicaliștii în comunicat.

Nu a scăpat de reclamații nici șeful statului, din partea căruia sindicațiștii așteptau o mai bună colaborare, dat fiind că acesta a profesat ca dascăl ani la rând: „Este revoltător cum insituţiile statului au acordat învăţământului «resturi» din buget, iar ceea ce este de neînțeles, este faptul că Președintele României, profesor fiind, a promulgat în ultimii trei ani legile bugeului de stat, fără nicio tresărire, conștient fiind că se încalcă prevederile legale. Și probabil așa va proceda și cu bugetul pentru anul 2018“.

Concluzia liderilor de sindicat este una în care iau în calcul ieșirea în stradă pentru a cere drepturile care se cuvin Educației: „Așa cum stau lucurile, este posibil să se ajungă la un protest de amploare, în care să fie implicați părinții și salariații din învățământ, pentru a cere un lucru elementar: respectarea legii, în sensul de a se aloca pentru educație 6% din PIB”.

Detalii

Categorie: Știri din educație 2024 - 2025

Accesări: 32676

    

Angajații din învățământ își vor primi salariile direct de la Ministerul Educației Naționale, începând cu 1 ianuarie 2018. Ordonanța de Urgență, emisă pe 7 decembrie a fost publicată în Monitorul Oficial, iar aplicabilitatea ei devine obligatorie începând cu luna următoare.

„Începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, se asigură, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, precum şi contribuţiile aferente acestora, precum şi diferenţele salariale prevăzute la art. 1 şi 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011”, se arată în documentul oficial.

De asemenea, tot din 2018, de la bugetul de stat, prin bugetul MEN, se asigură fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătoreşti devenite executorii până la 31 decembrie 2017, pentru acordarea de „daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învăţământul preuniversitar de stat“. Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti se va realiza eșalonat, pe parcursul a cinci ani:  în anul 2018 – 5%; în anul 2019 – 10%; în anul 2020 – 25%; în anul 2021 – 25%; în anul 2022 – 35% din valoarea titlului executoriu, se mai arată în OUG nr. 90/2017.

Detalii

Categorie: Știri din educație 2024 - 2025

Accesări: 32781

    

Regele şi-a regăsit caietele, cu lacrimi în ochi, în 2006. A făcut o vizită la Arhivele Naţionale, însoţit de regina Ana. 

Regele Mihai avea 11 ani, când, tatăl său, Carol al II-lea a înfiinţat la Palatul Regal o clasă de liceu specială. S-a numit Clasa Măriei Sale, Marelui Voievod Mihai de Alba Iulia, titlulatura de atunci a Majestăţii Sale. Erau 12 elevi, din toate categoriile sociale, dintre care doar 4 au susținut bacalaureatul. Regele a absolvit bacalaureatul cu media 9,50. 

Matematica, română, gimnastică, franceză, mecanică, zoologie, desen şi istorie erau materiile predate de dascăli de seamă regelui Mihai şi colegilor săi. Nicolae Iorga era unul dintre ei.

La matematică Regele Mihai a facut o lucrare perfectă, pentru care a primit nota zece, iar la Limba  Română a obținut nota 9,50, conform unui reportaj relizart de digi24.ro.

Detalii

Categorie: Știri din educație 2024 - 2025

Accesări: 29179

    

Nu de puține i-am auzit pe copii, dar și pe părinții lor plângându-se de volumul mare de teme pentru acasă. Aproape că nu mai este materie la care elevii să nu aibă exerciții de făcut și individual. Acest lucru reiese și din studiul lansat, în acest scop, de Ministerul Educației, la care peste 70% dintre repondenți au considerat temele ca fiind obositoare, monotone, dificile şi stresante.

Deși le consideră utile în a întări informația de la clasă, părinții și elevii susțin că aceste teme sunt mult prea repetitive, monotone şi dificile. Potrivit aceluiași studiu, elevii şi părinţii optează pentru teme diferenţiate, provocatoare, pe care să le rezolve creativ şi eventual în echipă. Cât despre timpul alocat temelor, atât adulții, cât și copii susțin în mare parte că le ocupă ore bune. Iar lipsa timpului liber este un important factor de nelinişte, îngrijorare sau chiar stres, lucru confirmat și de către psihologi, dar și de către repondeți.

Și pentru că a fost adusă în discuție și adoptarea unui act care să reglementeze rolul temelor pentru acasă şi timpul necesar efectuării acestora, aici avem de-a face cu opinii împărțite ale cadrelor didactice. Cei care se opun actului normativ sunt de părere că problema temelor pentru acasă este una care poate fi gestionată strict de către dascăli şi nicidecum altfel.

La studiu au participat 70.952 de respondenţi, dintre care 27.383 părinţi (84%-mame), 32.786 de elevi şi 10.783 de cadre didactice din toate judeţele ţării.

Informaţiile integrale sunt disponibile pe site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei: http://www.ise.ro/temele-pentru-acasa-raport-de-consultare-nationala.