.png){kind=icon}
- Detalii
- Categorie: Știri din educație 2024 - 2025
- Accesări: 44303
Raportul internaţional publicat marți, 5 decembrie, de OECD, „Excellence and Equity in Education” (vol. I), include informații referitoare la performanțele sistemului educațional românesc în cadrul Programului OECD-PISA 2015 (Programul Internaţional OECD pentru Evaluarea Elevilor).
Astfel, pe scala generală de Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2015), România a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziţia 48 din 70 ţări/economii cu baze de date validate. Din acest punct de vedere, România face parte din grupul de 11 ţări (între care Columbia, Israel, Portugalia și Qatar) a căror performanţă medie la Ştiinţe s-a îmbunătăţit semnificativ între 2006 şi 2015.
Scorul mediu la ştiinţe al ţărilor OECD este de 493 puncte. Pe primele locuri se poziţionează Singapore (556 puncte), Japonia (538 puncte), Estonia (534 puncte), Taipei-China (532 puncte), Finlanda (531 puncte) și Canada (528 puncte). Din această perspectivă, rezultatele României pot fi comparate cu cele obținute de state/economii precum Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania și Turcia.
Pe scala generală de Citire/Lectură (domeniu secundar în PISA 2015), România a înregistrat scorul mediu de 434 puncte (în creștere faţă de 2009 - 424 puncte), având performanţe similare cu Uruguay, Bulgaria sau Trinidad-Tobago şi superioare faţă de Mexic şi Thailanda. Alături de Rusia şi Macao (China), România a înregistrat o rată accelerată de creştere a performanţelor de la o administrare la alta. Îmbunătăţirea performanţei medii s-a realizat prin creşterea ponderii elevilor cu performanţe de vârf (nivelurile 5 şi 6 pe scala PISA), fără înregistrarea, concomitentă, a reducerii ponderii elevilor cu performanţe scăzute (nivelul 2 şi sub nivelul 2 pe scala PISA).
Pe scala generală de Matematică, de asemenea domeniu secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu de 444 puncte (445 puncte în 2012, când Matematica a fost domeniu principal), având performanţe similare unor ţări precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina şi peste Turcia, comparativ cu administrarea din 2012.
Pe scala performanţelor PISA 2015, la Știinţe au fost definite şapte niveluri de proficienţă. Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învăţământului obligatoriu, pentru a putea funcţiona eficient în societatea cunoaşterii. La PISA 2015, 35% dintre elevii români se situează la nivelul 2. Sub nivelul 2, adică la nivelurile 1a, 1b şi sub nivelul 1b se situează 38,6% dintre elevi. Cumulat, la nivelurile superioare - 3, 4 şi 5 - se plasează 27,5% dintre elevii români.
Pentru perioada 2006-2012 se remarcă o tendinţă de uşoară scădere a procentului elevilor cu performanţe sub nivelul 2: 2006 - 46,9%, 2009 - 44,4% și 2012 - 37,3%. Pentru aceeaşi perioadă procentele elevilor cu performanţe de vârf, adică la nivelul 5 sau peste acest nivel au fluctuat astfel: 2006 - 0,5%, 2009 - 0,4%, 2012 - 0,9% și 2015 - 0,7%.
La PISA 2015 domeniul principal l-a reprezentat alfabetizarea ştiinţifică sau „cultura ştiinţifică” a elevilor de 15 ani, definită în cadrul de referinţă ca „abilitatea de a se angaja în probleme legate de ştiinţe şi de a opera cu idei ştiinţifice, ca un cetăţean reflexiv. O persoană alfabetizată ştiinţific doreşte să se angajeze într-un discurs raţional despre ştiinţă şi tehnologie, ceea ce necesită competenţele de a explica ştiinţific fenomenele, de a proiecta şi a evalua investigaţii ştiinţifice şi de a interpreta în mod ştiinţific date şi dovezi”. În PISA nu se intenţionează doar evaluarea a ceea ce ştiu elevii în domeniul ştiinţelor, dar şi ceea ce pot face cu ceea ce ştiu, precum şi modul în care aceştia pot aplica în mod creativ cunoştinţele ştiinţifice în situaţii reale de viaţă. La PISA 2015 atitudinile elevilor, convingerile şi valorile acestora au fost examinate prin răspunsuri la întrebările din chestionarul elevilor, nu prin performanţele la itemii testelor susţinute.
În România, Programul OECD-PISA 2015 s-a desfășurat prin intermediul Centrului Național de Examinare și Evaluare (CNEE). Testarea propriu-zisă a avut loc în data de 22.04.2015, fiind validate testele susținute de 4.876 elevi de 15 ani din 182 de şcoli respondente, eşantionate de consorţiul OECD. România a administrat instrumentele de evaluare în mod „tradiţional”, în format tipărit: fiecare elev participant a primit o broşură de test cu durata de lucru de două ore, conţinând o combinaţie de itemi de investigare a competenţelor de Ştiinţe, de Matematică şi de Citire/Lectură.
Au fost administrate 30 de tipuri de broşuri de test conţinând combinaţii de sarcini de lucru/itemi din cele trei domenii. Elevii au completat şi un chestionar de mediu socio-educaţional, cu durata de răspuns de 35-45 de minute. Directorii unităţilor de învăţământ participante au completat un chestionar de investigare a caracteristicilor etosului şcolii din perspectiva mediului şcolar, a ofertei educaţionale, a oportunităţilor de învăţare etc.
Generic, Programul OECD-PISA evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii. Raportul internaţional al ciclului de testare PISA 2015, precum şi toate informaţiile şi datele validate la nivel internaţional sunt disponibile pe www.pisa.oecd.org. Toate informaţiile publice despre administrarea programului PISA în România, inclusiv „Broşura de antrenament PISA 2015”, pot fi consultate pe www.rocnee.eu.
BIROUL DE COMUNICARE
- Detalii
- Categorie: Știri din educație 2024 - 2025
- Accesări: 54209
Cinci premii au fost câștigate de olimpicii români, la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, organizată anul acesta în Thailanda, în perioada 12-20 noiembrie. Lotul României a obţinut două medalii de argint, două medalii de bronz şi o menţiune.
Elevii premiați sunt de la colegii de prestigiu din București, Constanța, Suceava și Brăila.
Medaliile de argint au fost adjudecate de Radu Andrei (clasa a XI-a/ Colegiul Național „Nicolae Balcescu” din Brăila) şi Robert-Gabriel Păşcălău (Colegiul Național „Mircea cel Bătran” din Constanța).
Andrei-Horațiu Eftime (clasa a XI-a/ Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din București) și Paul-Florin Rebenciuc (clasa a IX-a/ Colegiul Național „Ştefan cel Mare” din Suceava) au fost medaliați cu bronz, în timp ce George-Pantelimon Prodan (clasa a XI-a/Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța) a fost distins cu mențiune.
Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cristian Pîrghie (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava) și prof. dr. Petru Crăciun (inspector de specialitate la ISJ Suceava). De asemenea, a fost prezent ca observator științific și prof. Victor Păunescu (Colegiul Național „Octav Onicescu” din Bucureşti.
Reușita tinerilor români este cu atât mai mare dacă ținem cont că au fost 219 participanți din 46 de țări.
Sursa foto: edu.ro
- Detalii
- Categorie: Știri din educație 2024 - 2025
- Accesări: 24579
Liceenii pasionați de poezie și/sau fotografie se pot întrece cu creațiile proprii, până pe 25 februarie 2018, la Festivalul Național de Arte pentru Liceeni – LicArt. Concursul, ajuns la cea de XVII-a ediție, este sigurul de acest profil, din țară, dedicat elevilor care sunt înscriși într-un liceu acreditat. 
Liceenii care optează pentru poezie pot concura doar cu creațiile proprii, scrise doar în limba română, cu diacritice! Cei care se abat de la această regulă vor fi descalificați.
La fotografie, concurenții se pot înscrie doar cu fotografii realizate de ei, la una, două sau toate trei categoriile acestei secțiuni:
- fotografie digitală - alb-negru (desaturare completă, fără nuanțe de roz, bleu etc)
- fotografie digitală - portret (doar oameni)
- fotografie digitală - tematică diversă
În fiecare săptămână (între 4 decembrie 2017 și 25 februarie 2018), un concurent are dreptul sa înscrie câte un text și/sau o fotografie. La sfârșitul fiecărei săptămâni, toate creațiile sunt evaluate de un juriu condus de Radu Herjeu, coordonator LicArt, care va desemna semifinalistele.
La sfârșitul perioadei de concurs, semifinalistele vor intra în jurizarea finală, pentru desemnarea celor care vor urca pe podium.
Finaliștii vor fi invitați în Tabăra de Creație LicArt, ce va avea loc în perioada 31 martie - 6 aprilie 2018. În cadrul acesteia vor fi anunțați și premiați câștigătorii concursului.
Cei interesați pot găsi toate detaliile pe www.licart.ro
- Detalii
- Categorie: Știri din educație 2024 - 2025
- Accesări: 27060
Performanță pentru echipele de seniori și juniori ale României care au participat la Turneul Internaţional de Informatică Shumen din Bulgaria. Aceștia au obţinut șapte medalii, dintre care patru sunt de aur și trei de bronz.
Medaliile de aur au fost cucerite de lotul de seniori (foto sus) format din Costin-Andrei Oncescu (Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel), Andrei Popa (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui), Alex Tatomir (Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila) și Ștefan Constantin-Buliga (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București).
Cei trei elevi laureați cu bronz (foto sus), componenți ai lotului de juniori, sunt Daniel-Ștefan Boni (Liceul Internațional de Informatică din Constanța), Tudor-Gabriel Mocioi (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu" din București) și Albert-Antoniu Greaca (Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București). Din echipă a făcut parte și Mircea Donciu, elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București.
Olimpicii români au fost însoțiți și pregătiți de profesorii Marius Nicoli (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova) și Adrian Panaete (Colegiul Național „August Treboniu Laurian” din Botoșani), respectiv de studenții Lucian Bicsi și Teodor Stelian Ionescu, ambii de la Universitatea din București.
Competiţia s-a desfăşurat în localitatea bulgară Shumen, în perioada 22-26 noiembrie. Au participat loturi naţionale şi echipe ale mai multor licee cu profil informatic din Bulgaria, Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia și Ucraina.
Sursa text și foto: edu.ro
- Detalii
- Categorie: Știri din educație 2024 - 2025
- Accesări: 67852
Lotul olimpic de matematică al României şi-a trecut în palmares 6 medalii (o medalie de aur, două medalii de argint şi trei medalii de bronz) la a XXXIV-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru seniori, desfăşurată în perioada 2-7 mai, la Ohrid (Macedonia).
Medaliat cu aur și la Balcaniada de anul trecut, Mircea Ciprian Bonciocat (Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti) a reușit să-și egaleze performanța, cu atât mai relevantă cu cât a fost obținută, din nou, cu punctaj maxim (40 de puncte). Medaliile de argint au revenit lui Mihnea-Gabriel Doica (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Dragoș Manea (Colegiul Naţional „Andrei Șaguna” din Brașov). Mihnea-Andrei Ocian (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București), Andonie Ciocan (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) și Theodor-Mihai Ilian (Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Comstanța) au fost medaliaţi cu bronz.
Echipa României a fost coordonată de conf. dr. Cătălin Gherghe (Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Matematică şi Informatică) şi lector univ. dr. Mihai Chiş (Universitatea de Vest din Timişoara).
Sursa: edu.ro
Foto: SSMR
Pagina 28 din 36
- Sunteți aici:
-
Acasă
-
Teorie Matematică || Gimnaziu & Liceu
- Știri din educație 2024 - 2025
