FaceBook  Twitter  
FaceBook  Twitter  

Şcoala Gimnazială „Rareş-Vodă” Ploieşti şi Colegiul „Spiru Haret” Ploieşti alături de partenerii în organizarea acestui proiect naţional vă invită pe 31 mai 2018 să participaţi cu elevii dumneavoastră la  aVIII-a ediţie a Concursului Naţional pentru elevi „Matematica –ştiinţă şi limbă universală”, avizat în CAER 2018 prin OMEN nr. 3076/17.01.2018, Anexa 7, Domeniul Ştiinţific, pag. 47, Poziția 2071 

           Vă invităm să fiţi alături de noi şi în acest an la derularea proiectului.

Înscrierile se fac online (pentru fiecare elev în parte) pe site-ul concursului cnmatervph.wordpress.com , până la data de 20 mai  2018. Detaliile în ataşament.

Vă mulţumim anticipat şi vă aşteptăm.

 

DESCĂRCAȚI:

 REGULAMENT CONCURS

 ACORD DE PARTENERIAT ȘI FIȘĂ DE ÎNSCRIERE

FaceBook  Twitter  

Ordinul ministrului Educatiei Nationale nr. 5.645/2017 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a calitatii proiectelor de manuale scolare pentru învatamântul preuniversitar pentru anul scolar 2018-2019

conditii

FaceBook  Twitter  

buget 22626600

Învățământul superior de stat va primi, în 2018, peste 4,1 milioane lei, potrivit proiectului de buget, schițat de ministrul Educației, Liviu Marian Pop, pe pagina sa de facebook.

„Învățământul superior de stat – TOTAL 4.176,1 milioane lei din care:

Finanţarea de la bugetul de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educaţiei Naționale și instituţia de învăţământ superior respectivă, după cum urmează:

a) contract instituţional pentru finanţarea de bază, pentru fondul de burse şi protecţie socială a studenţilor, pentru fondul de dezvoltare instituţională, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii 
• finanțarea de bază a crescut de la 2.755,6 mil lei la 3.318,3 mil lei, o creștere de aprox. 562,7 mil lei, se asigură creșterile salariale stipulate în Legea nr. 153/2017.
• burse studenți: 659,1 mil lei;
• transport studenți: 27,3 mil lei;

b) contract complementar pentru finanţarea reparaţiilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masă (cămine și cantine studențești).
- subvenții pentru cămine cantine de la 144,2 milioane lei în anul 2017 la 171,4 milioane lei în anul 2018.

Cheltuieli de capital în sumă de 50 milioane lei pentru finanțarea lucrărilor de investiții aferente obiectivelor de investiții în continuare de la instituțiile de învățământ superior și de la unitățile de învățământ din subordinea MEN.

La acestea se adaugă cheltuielile din veniturile proprii ale instituțiilor și unităților din subordinea/coordonarea MEN în sumă de 2.433,2 milioane lei, care cuprind și cheltuielile din sold în sumă de 200 mil lei.

II. Bugetele locale - Sume defalcate din TVA

• Programul pentru școli al României – 278,3 milioane lei.
• Elevii cu cerințe educaționale speciale – 118,4 mil lei.

Se asigură finanțarea de bază pentru învățământul particular și confesional acreditat – 178,6 mil lei.

A fost emisă OUG nr. 92/2017 privind acordarea unui suport alimentar pentru elevii din 50 de unități de învățământ – în sumă de 17,6 mil lei.

- Finanțarea cheltuielilor privind pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor și a cheltuielilor cu bunuri și servicii a unităților de învățământ preuniversitar de stat în sumă de 1.190 milioane lei“, a precizat Pop pe pagina sa de Facebook.

Cum era de așteptat, comentariile n-au întârziat să apară nici de această dată, cele mai multe dintre ele contestând modul în care au fost alocați banii.

FaceBook  Twitter  

Într-un sistem unde totul se bazează pe acumularea de informație, dar aproape deloc pe descoperirea și antrenarea aptitudinilor, într-un sistem unde este încurajată competiția elevului cu ceilalți și, mai puțin, cu el însuși, mai descoperim și excepții. Și ne bucurăm când, printre dascălii actuali întâlnim și portrete precum cel al „domnului Trandafir“.

Alina Barsan

Sunt oameni care-și aleg meseria, dar sunt și situații în care profesia este cea care-i alege. I s-a întâmplat și Alinei Bârsan (30 de ani), învățătoare la Școala Generală „B.P. Hasdeu“, din Câmpina. Și-a dorit să fie educator, iar cinci ani a lucrat cu preșcolari, însă dintr-o „greșală“, una fericită, cum avea să-și dea seama, ulterior, a devenit învățător titular. Astfel, în urmă cu cinci ani își începea activitatea cu o clasă pregătitoare. Atât ea, cât și cei 25 de copii (din clasa a II-a au fost 26) aveau să ia totul de la zero.

Au învățat împreună, au descoperit împreună. Însă, înainte de adunări, scăderi, citit, etc, Alina Bârsan și-a dorit ca elevii ei să deprindă mai mult: lecțiile de și pentru o viață. A știut, din start, că are nevoie și de cooperarea celui de-al treilea membru în această relație complexă a educației: părintele. Astfel, le-a spus, din start, direct și sincer, ceea ce vrea să facă la școală, dar și dincolo de granițele unității de învățământ. „Părinții au înțeles și m-au sprijinit tot timpul în demersurile inițiate“, ne-a mărturisit Alina Bârsan. În primii ani a remarcat faptul că elevii ei mergeau după structura clasică, a competiției cu cei din jurul lor și nu cu ei înșiși, că știau mai bine mediile colegilor decât pe-ale lor. Și-a dat seama că este momentul să schimbe tactica. Le-a explicat că fiecare are ceva a lui, fiecare are un talent într-un anumit domeniu, iar concurentul principal nu este colegul X sau Y, ci el însuși. „Nu am încurajat comparațiile. Nici la concursurile școlare nu am trimis întotdeauna aceiași copii. Prin rotație, am vrut să treacă toți prin această experiență. Iar printre «frunzele uscate», cum, probabil, se vedeau ei sau erau percepuți de către cei din jur, am descoperit adevărate talente în domenii unde nu bănuiam că ar avea veleități“, a completat învățătoarea.

1A fost în permanență sinceră cu ei, iar atitudinea i-a fost răsplătită corespunzător. „Nu am rezolvat de acasă toate problemele pe care urma să le fac la clasă și nu am ezitat să recunosc că nu știu rezolvarea unora dintre ele. Am lucrat împreună și am înțeles împreună cum să ajungem la rezultatul corect“, a declarat pedagogul.

Alina Barsan 1

Pentru ea, cei 26 de copii sunt asemenea unui puzzle în care fiecare componentă contează. Fiecare are importanța ei la fel de mare, pentru că fără o singură piesă jocul este incomplet. Și, din acest motiv, toate acțiunile întreprinse au fost unele în care au fost implicați toți: de la jocuri până la acțiuni umanitare. I-a încurajat să aibă o opinie și să și-o exprime, i-a învățat să-și rezolve singuri conflictele, dar, înainte de toate, i-a ascultat. „Noi, adulții, greșim atunci când le tratăm problemele ca pe niște fleacuri. Pentru ei, ceea ce-i macină este la fel de important precum sunt dificultățile noastre. Copiii trebuie ascultați, sfătuiți și încurajați să aibă atitudine. Una corectă!“, ne-a mărturisit Alina Bârsan.

Dar cel mai important, învățătoare le-a predat o lecție pe care n-o regăsim, din păcate, în programa școlară. O mai predau și alte cadre didactice, dar parcă-s din ce în ce mai puține cele care n-au uitat că un elev are mai multă nevoie de lecția omeniei și de cea de a se descurca în viață. 

Alina Bârsan i-a învățat pe elevii săi să fie oameni, să-i trateze pe cei de lângă ei de la egal la egal, iar atunci când este cazul să-i ajute. Astfel, le-a cerut ca în loc de un sandviș să aibă două, unul și pentru cel care și-a uitat pachețelul acasă sau nu și-l permite zilnic. I-a mobilizat să strângă bani și pentru cei care nu au teniși pentru sport sau nu aveau de unde să-și plătească excursiile. „La rândul meu, am căutat varianta de mijloc, să fie prețuri acceptabile, astfel încât să putem acoperi pentru toți. Nu aș fi putut să le vorbesc despre unitate, iar în excursii să merg doar cu jumătate dintre ei”, ne-a mai spus interlocutoarea noastră.

În clasa a IV-a, a trecut la un alt nivel cu cei 26 de copii  ai ei în ceea ce privește lecția omeniei. Au hotărât să meargă mai departe cu ajutorul și să strângă bani pentru cazuri sociale. Așa au început să creeze brățări din elastice colorate, iar banii obținuți din vânzarea lor să-i doneze. În Săptămâna Mare, împreună cu câțiva membri ai grupului de voluntariat din „Pentru Tine“, din Prahova, elevii Alinei au mers la o familie din Comarnic a cărei casă a ars înainte de Sărbătorile de iarnă. Din banii strânși de ei, la care s-au adunat și alții donați de către câțiva membri ai grupului amintit, copiii au cumpărat BCA-uri și saci de ciment și au pus „piatra de temelie“ a unei noi case.

elevii pun piatra de temelie a unei case

Și pentru că la vârsta lor, ambiția și visurile au cu totul alte dimensiuni, cei mici sunt hotărâți să meargă mai departe. Astfel, copiii au mai strâns și alți bani din vânzarea brățărilor, din banii lor de buzunar sau din cei donați de către profesori. Demersul lor a fost primit cu brațele deschise și de către multe cadre didactice din școală care s-au solidarizat cu elevii. „Ei sunt entuziaști, cred că o casă se ridică ușor, dar la cât de hotărâți sunt vor face multe lucruri pentru această familie“, este convingerea Alinei Bârsan.

elevi Scoala BP Hasdeu Campina

De ce fac copiii lucrul acesta? „Pentru că, doamna, este momentul să vă demonstrăm că am înțeles ceea ce ne-ați învățat. Cinci ani ne-ați explicat cum și de ce să fim buni, iar acum este rândul nostru să vă arătăm ce am înțeles din această lecție“, este răspunsul uneia dintre elevele Alinei Bârsan, dar care exprimă punctul de vedere al tuturor colegilor ei. Și, totodată, este răspunsul care i-a conferit învățătoarei cel mai frumos moment al celor cinci ani petrecuți împreună.

„Dacă unul dintre cei 26 de copii cu care am lucrat în ultimii cinci ani va înțelege și va aplica principiile predate, atunci pentru mine este un câștig! La rându-i își va educa propriii copii în același stil…“, a încheiat Alina Bârsan, cea care cu greu s-a despărțit, în iunie, de prima ei generație de „bestii“ și cea care, cu siguranță, va rămâne în sufletul acestor copii ca acel dascăl care i-a învățat că EDUCAȚIA înseamnă mai mult decât o memorare de date, de premii câștigate, de examene trecute sau picate. Din toamnă, Alina Bârsan a luat-o de la capăt cu clasa pregătitoare, dar cu același drag pentru ceea ce face și cu aceeași determinare de a forma, înainte de toate, caractere puternice și frumoase.

FaceBook  Twitter  

salariiAngajații din învățământ își vor primi salariile direct de la Ministerul Educației Naționale, începând cu 1 ianuarie 2018. Ordonanța de Urgență, emisă pe 7 decembrie a fost publicată în Monitorul Oficial, iar aplicabilitatea ei devine obligatorie începând cu luna următoare.

„Începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, se asigură, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, precum şi contribuţiile aferente acestora, precum şi diferenţele salariale prevăzute la art. 1 şi 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011”, se arată în documentul oficial.

De asemenea, tot din 2018, de la bugetul de stat, prin bugetul MEN, se asigură fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătoreşti devenite executorii până la 31 decembrie 2017, pentru acordarea de „daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învăţământul preuniversitar de stat“. Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti se va realiza eșalonat, pe parcursul a cinci ani:  în anul 2018 – 5%; în anul 2019 – 10%; în anul 2020 – 25%; în anul 2021 – 25%; în anul 2022 – 35% din valoarea titlului executoriu, se mai arată în OUG nr. 90/2017.